duminică, 18 decembrie 2011

Pilda celor 10 fecioare



“Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieşit în întâmpinarea mirelui. Cinci însă dintre ele erau fără minte, iar cinci înţelepte. Căci cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn.Iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor. Dar mirele întârziind, au aţipit toate şi au adormit. Iar la miezul nopţii s-a făcut strigare: Iată, mirele vine! Ieşiţi întru întâmpinarea lui! Atunci s-au deşteptat toate acele fecioare şi au împodobit candelele lor.
 Şi cele fără minte au zis către cele înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre. Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi. Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s-a închis. Iar mai pe urmă, au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă. Iar el, răspunzând, a zis: Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului.”
(Sfânta Evanghelie după Matei, capitolul 25, versetele 1-13)




[ sursă poza ]

marți, 6 decembrie 2011

Moş Nicolae

După cum bine se știe luna decembrie este o lună plină de sărbătoare și voie bune. Cel care deschide lista sărbătorilor este chiar Moș Nicolae. Legenda lui Moș Nicolae poate fi urmărită încă din vremurile străbune. Se crede că Nicolae s-a născut undeva în jurul anului 280 d. Hr. în Patara, aproape de Mira, în Turcia de azi. Mult admirat pentru pietatea sa și bunătatea sa , Sfântul Nicolae a devenit subiectul multor legende. Se spune că după ce a rămas orfan, și-a împărțit toată averea saracilor și a călătorit prin țară ajutându-i pe cei săraci și bolnavi. Una dintre cele mai cunoscute povești despre Sfântul Nicolae este faptul că el a salvat trei surori sărace de a fi vândute în sclavie sau prostituție de către tatăl lor, oferindu-le o zestre, astfel încât acestea să se căsătorească. De-a lungul multor ani, popularitatea Sfântului Nicolae s-a răspândit și a devenit cunoscut ca protector al copiilor și marinarilor. Pentru a păstra traditia începuta de Sfântul Nicolae pe 6 decembrie copilașii primesc daruri în ghetuțe de la el, chiar și cei mari primesc daca sunt cuminți! Iar cei năzdrăvani pe lângă ceva bun și plăcut mai primesc și o nuielușă.



 [ sursă poza ]

joi, 1 decembrie 2011

Legenda bradului

Cum s-au șters postările anterioare nu puteam să nu rescriu despre legenda bradului.
Venise toamna. Toate păsările călătoare plecaseră spre țările calde. Numai o păsărică tare mititică nu putea să zboare dupa stol, umezindu-i-se ochișorii de lacrimi. Avea o aripă ruptă, exact ca în povestea cu puiul de prepeliță, cu aripa frântă de alicele unui vânător … 
Biata pasăre, cu inima plina de jale, se duse cu greu în padure, ca sa ceară ajutor de la arbori. Cu glasul duios, îi rugă pe copaci:
 - Uitați, am aripa ruptă. Lăsați-mă să trăiesc între ramurile voastre până va sosi primăvara.
 - Eu nu pot să te primesc, păsărică! răspunse ursuz fagul. Mi-ajunge că am grijă de ramurile mele. Pleacă de aici și du-te la stejar! 
- Nici eu nu pot! vâjâi stejarul răutăcios. Mă tem să nu-mi mănânci ghinda. Fugi, păsărică, în altă parte! De nu, îți rup și cealaltă aripă.
Cam în felul acesta o goniră pe sărmana păsărică și ceilalți arbori din codru. Săraca de ea! Era pe marginea disperarii când auzi o voce: 
- Unde te duci, păsărică? Era bradul.
- Nu mai știu unde să mă duc, bradule. Copacii m-au prigonit cu toții și nu vor să mă primească în ramurile lor. Uite, aripa mă doare și nu mai pot să zbor. Au, Doamne, ce durere! 
- Vino la mine! zise bradul, înduioșat de soarta bietei păsărele. Poți rămâne cât vrei între ramurile mele! 
Atunci păsărica se urcă și-și făcu culcus între ramurile bradului. Însă într-o noapte, vântul friguros porni să sufle cu putere. Semn că se apropia iarna. Frunzele arborilor se îngălbeneau și cădeau la pământ, una câte una. 
- Pot să scutur și frunzele bradului? il întrebă vântul pe Moș Crivăț, împăratul Vânturilor. 
- Nu! hotărî Moș Crivăț. De brad să nu te atingi deloc. Bradul a fost bun cu biata păsărică. Trebuie să avem și noi milă de el. Podoaba verde să nu-i cadă niciodată. 
Se spune că, de atunci, bradul cel bun își păstrează frunzele verzi atât vara, cât și iarna. 

Împodobim bradul @ Copilărim

Ei bine iar împodobim bradul cu scumpele mele de la " Copilarim " !
 Anul acesta am zis să  fac eu ceva de mână   și am reușit să  fac ceva micuț dar drăgălaș. Nu am avut timp să  fac și altceva, dacă am dispoziția necesară și timp voi mai face!!
 
Am să  postez aici poza cu ornamentul meu, sper să  vă  placă !

Labels